Revolta

N-am multe pareri ... Dupa o viata intreaga, omul isi da seama ca a trait ani de zile spre a se convinge de un singur adevar. Dar un singur adevar ... daca este evident, e de ajuns pentru conduita unei existente. In ceea ce ma priveste, am ... fara indoiala ... ceva de spus despre individ. Despre el trebuie vorbit cu asprime si ... daca e nevoie ... cu tot dispretul cuvenit.
Un om este si mai om prin lucrurile pe care le trece sub tacere decat prin cele pe care le spune. Voi trece sub tacere multe lucruri ... Dar cred cu tarie că toti cei ce au meditat asupra individului si-au întemeiat judecata pe o experienta mult mai redusa decat a noastra. Inteligenta ... emotionanta inteligenta ... a presimtit poate ceea ce trebuia sa constate. Dar epoca noastra ... ruinele si sangele varsat ... ne coplesesc cu evidente.
Individul ma intereseaza atat de mult, pentru că imi apare derizoriu si umilit. Stiind ca nu exista cauze victorioase ... îmi plac cauzele pierdute ... ele pretind un suflet dintr-o bucata, care stie sa primeasca atat infrangerea, cat si victoriile-i trecatoare. Pentru cel ce se simte solidar cu destinul acestei lumi, socul civilizatiilor are in el ceva inspaimantator. Mi-am insusit aceasta spaima si totodata am vrut sa-mi joc si eu partida. Intre istorie si eternitate am ales istoria ... pentru ca-mi plac certitudinile. De istorie cel putin sunt sigur ... si cum sa neg aceasta forta care ma zdrobeste?
Exista Dumnezeu sau timpul, crucea sau spada. Ori lumea aceasta are un inteles mai inalt ... care-i depaseste zbuciumul ... ori nimic nu-i adevarat in afara de acest zbucium. Trebuie sa traiesti o data cu timpul si sa mori o data cu el sau sa i te sustragi pentru o viata mai inalta. Stiu ... ca se poate cadea la un compromis si ca poti trai in veac ... crezand in vesnicie. Aceasta inseamna a accepta ... Dar eu resping un atare cuvant si vreau totul sau nimic. Dacă aleg actiunea, sa nu credeti ca pentru mine contemplarea e un pamant necunoscut ... Dar ea nu-mi poate da totul si ... lipsit de vesnicie ... vreau să ma aliez cu timpul. Nu vreau să retin nici nostalgia, nici amaraciunea, ci vreau doar sa vad limpede pricina lor. Pentru mine este o eliberare. Individul nu poate nimic si totusi poate totul. In aceasta minunata disponibilitate inţelegeti de ce il zdrobesc.
La capatul a toate ... se afla moartea. Noi stim asta. Stim si ca o data cu ea se termina absurdul ... Iata de ce acele cimitire raspandite in intreaga lume ... si care-i obsedeaza pe unii dintre noi sînt atat de urate. Nu înfrumusetezi decat ceea ce iubesti ... iar moartea ne face sila şi ne oboseste. Ea trebuie ... de asemenea ... cucerita. Ultimul prizonier in Padova pustiita de ciuma ... asediata de venetieni ... strabatea urland salile palatului sau ... chemand diavolul si cerandu-i moartea ... Era un mod de a o depăsi ... Si tot un semn de curaj propriu europeanului este acela de a fi dat un chip atat de inspăimantator locurilor unde moartea se crede cinstita ... In universul revoltatului ... moartea glorifică injustitia ... Ea este supremul abuz.

GANDURI DE AUGUST

Scrisul ca si dragostea, e poezie. Te apropii de idee, ca de fata lenes adormita, pe care nu vrei sa o tulburi si care nu vrei sa se destepte si sa-ti fie rusine. Intri in intimitatea unei suferinte viitoare. Ti se pare ca insasi prezenta ta implica o lipsa de buna cuviinta. Ai toate indoielile sfasietoare ale celui ce patrunde pe un taram nou. Ai umblat dupa ea, te-ai ascuns, te-ai temut si ti-a fost frica, fireste, si de ea dar si de tine. Ideea ti s-a parut frumoasa dar s-ar fi putut sa ai o dezamagire si sa sangerezi de un contrast de mare si complicata suferinta.
Scrisul ca si dragostea au consecinte, te legi fata de raspunderi secrete care privesc constiinta. Scrisul nu e o simpla jucarie si tragedia lui e cu atat mai grea, cu cat il gusti mai mult.
Scriu de cativa ani buni ... si nici azi nu stiu cum se incepe o pagina ... si ... dupa ce am scris zeci de pagini ... fara sa stiu nici pe acelea cum le-am scris ... am ramas debutant in perpetuitate ... iritat de suficienta aroganta si de atitudinea majoratii confratilor mei.
Si ... ca si dragostea ... scrisul are si el prostitutia lui.
Mi-e greu sa ma gandesc sa scriu si mi-e mai usor sa scriu decat sa ma decid. Am intrat in viata expresiei cu certitudinea ca scrisul e mai mult si altceva decat a pune condeiul pe hartie. Aceasta solemnitate a sentimentului poate ca tine de o insusire de refractie ... n-as putea sa definesc ... dar oprelistea e permanenta. Daca as fi putut micsora insemnatatea scrisului, as fi fost in stare sa scot cel putin o carte pe an. Stiloul nu se mai opreste daca pleaca la drum ... dar nu porneste de bunavoie. Ramane in loc, lovit de paralizia scrupulului nevazut, opus infometarii de spatiu.
Recompensa le vine majoritatii scriitorilor din magulire, din opinia altora, din multumirea asteptata de mandrie, dintr-un fel de a fi ... egal cu o modalitate intima a lipsei de caracter. In intimitatea fiintei lor, descoperita fara voie in calamitate, ei se vadesc saraci ... provizorii si caduci.
Imi place gladiatorul care nu-si cerseste aplauzele ...